Mecanismul de la Antikythera (II)
A apărut chiar și o ipoteză precum că omenirea din acele timpuri nu putea crea astfel de aparate, această posibilitate având-o doar o civilizație extraterestră. Există totuși o obiecție în acest sens: aparatul ia în calcul mișcarea celor cinci planete, care erau cunoscute în acele timpuri. Dacă ar fi fost vorba despre o civilizație extraterestră, aceasta ar fi cunoscut mult mai multe date despre Sistemul Solar.
Se presupune că mecanismul Antikythera ar fi fost construit de cunoscutul matematician, astronom și filosof al Romei Antice, Posidonius, fapt care plasează în altă lumină enigma acestui învățat, care a reușit să facă anumite calcule astronomice cu o precizie imposibilă pentru acele timpuri.
În Muzeul de Știință din Londra s-a reușit construirea unei copii funcționale a mecanismului de la Antikythera. Dispozitivul s-a dovedit a avea o interfață simplă, cu o singură manetă, în spatele căreia se afla un mecanism foarte complicat. Treizeci și șapte de roți dințate îmbinate între ele constituiau în sine un fel de calendar care, cu o precizie uluitoare pentru timpurile acelea, indica deplasările planetelor vizibile cu ochiul liber, datele Jocurilor Olimpice și ale eclipselor de Soare și de Lună. Antikythera era folosit și la determinarea datelor efectuării lucrărilor agricole și ale sărbătorilor religioase.
În anul 2008, în Atena, a fost efectuat un raport global despre rezultatele descoperirii grandioase, care a fost posibilă prin folosirea unui utilaj ultramodern. Bazându-se pe cele 82 de fragmente ale dispozitivului, avute la dispoziție, savanții au confirmat că acesta putea efectua operații de adunare, scădere și împărțire. De asemenea, Antikythera servea la orientare în călătoriile maritime.
Jacques-Yves Cousteau a vizitat epava pe care a fost descoperit dispozitivul, pentru ultima oară, în 1978, dar nu a găsit nicio rămășită suplimentară a Mecanismului Antikythera. Profesorul Michael Edmunds de la Universitatea Cardiff, care a condus cel mai recent studiu al mecanismului, a declarat: "Acest aparat este pur și simplu extraordinar, singurul lucru de acest gen. Designul este frumos, astronomia sa este riguroasă... Cine a făcut mecanica acestui lucru a făcut-o extrem de atent... în termeni de valoare istorică consider că acest mecanism este mai valoros decât Mona Lisa."
Dispozitivul este expus la Muzeul Național de Arheologie din Atena, însoțit de o reconstituire a sa realizată și donată muzeului de către Derek de Solla Price. Alte reconstituiri sunt expuse la American Computer Museum din Bozeman, Montana, Computer History Museum din Mountain View, California, Children's Museum of Manhattan din New York și în Kassel, Germania.
Enciclopedia enigmelor istoriei - îngrijită de Ekaterina Tuinova, ed. Roossa, 2013. Poate fi găsită la Secția Împrumut de carte pentru copii, la cota 94(100)/E 52, iar la Secția Carte rară, la cota DIV 969.