Craniul de cristal Mitchell-Hedges (I)

Craniul de cristal al lui Mitchell-Hedges este o copie ideală și fidelă, de mărime naturală, a unui craniu, executată în cristal. Cristalul de stâncă are o duritate mare și poate fi tăiat doar cu ajutorul diamantului. Este incredibil faptul că anticilor le-a reușit această dificilă acțiune printr-un procedeu necunoscut. Se crede că acest craniu nu a crăpat până acum pur și simplu printr-o minune. Pe suprafața sa, absolut netedă, nu se vede niciun defect al structurii. Cine ar fi putut crea un astfel de obiect, nemaivăzut până atunci?

Greutatea craniului - 5,190 kg, înălțimea și lățimea - 12,7 cm și lungimea - 18 cm. Făcând abstracție de micile inexactități la executarea pomeților, putem considera că aceasta este o copie exactă, din punct de vedere anatomic, a craniului omenesc. Cuarțul din interior este neomogen, se observă o mulțime de imperfecțiuni: impurități, vinișoare, vezicule și chiar mici cavități umplute cu apă.

Istoria acestui misterios obiect de artă a început în anul 1924. Expediția celebrului arheolog și navigator englez Frederick Albert Mitchell-Hedges a început săpături arheologice în jungla tropicală din peninsula Yucatan, în scopul descoperirii unui vechi oraș maya. Când ruinele orașului au început să apară, arheologii au rămas profund impresionați. Lubaantun ("Orașul pietrelor căzute") - chiar așa a denumit Mitchell-Hedges această așezare veche - era un oraș măreț, care se înălța în junglă ca un loc de refugiu. Arheologii au continuat săpăturile în Lubaantun câțiva ani. în 1927, aici a fost făcută o descoperire magnifică și misterioasă. Anna, fiica lui Mitchell-Hedges, care a participat la săpături, a observat, sub ruinele unui altar străvechi, un craniu uman de mărime naturală, confecționat dintr-un cuarț foarte transparent și excelent polizat.

Conform unor relatări ale martorilor oculari, celor care atingeau craniul li se întâmplau lucruri ieșite din comun. Odată, Anna a așezat craniul lângă pat şi a adormit. Somnul i-a fost agitat pentru că a visat tot felul de ciudățenii despre indienii care trăiseră cu un mii de ani in urmă. Dar paradoxul constă în faptul ca atunci când craniul era luat dc lângă patul Annei, somnul îi redevenea liniștit.

Multe persoane care au ținut în mâini acest craniu au confirmat că are o forță magică; unii începeau să aibă o senzație de teamă sau chiar erau cuprinși de o covârșitoare panică, alții vedeau tablouri ciudate din viața indienilor, auzind niște sunete îndepărtate şi simțind mirosuri stranii. Există câteva exemple când oameni bolnavi au atins craniul și s-au însănătoșit.

Un timp îndelungat, de studierea craniului misterios s-a ocupat specialistul în artă Frank Dordland. El a constatat că în interiorul acestuia se află un întreg sistem de lentile, prisme şi canale, care creează efecte optice neobișnuite. Dordland a rămas frapat când a constatat că șlefuirea cristalului a fost pur şi simplu ideală, lipsind orice urmă de  prelucrare mecanică. Cercetătorul a solicitat ajutorul cunoscutei firme "Hewlett Packard". Firma fabrica, în acea perioadă, generatoare din cuarț. În urma expertizei, s-a constatat că acest craniu a fost confecționat cu mult înaintea apariției primelor civilizații în America. Savanții consideră că civilizația Maya a apărut in anul 2600 î. Hr., iar craniul de cristal, conform opiniei experților, a fost creat acum 12 mii de ani. 

Enciclopedia enigmelor istoriei - îngrijită de Ekaterina Tuinova, ed. Roossa, 2013. Poate fi găsită la Secția Împrumut de carte pentru copii, la cota 94(100)/E 52, iar la Secția Carte rară, la cota DIV 969.